fara TVA cu TVA
0 Cosul Meu

arrow_drop_up

Nu ai niciun produs in cos.
Total (fara TVA) 0,00 RON
Proceduri si rutine de muls

Proceduri si rutine de muls

23/11/2018 01:32:36 Instalatii si tehnologii de muls , Mulsul si igiena ugerului   0 Review-uri

PROCEDURILE ȘI RUTINELE DE MULS

Săli de muls paralel și bradulet (Herringbone)

Temeni specifici sălilor de muls:

Timpul de pregătire – timpul necesar pentru curatarea și uscarea manuala a suprafeței mameloanelor.

Timpul de contact – timpul petrecut cu manevrarea / atingerea mameloanelor și care reprezintă sursa de stimulare pentru eliberarea oxitocinei.

Timpul total de pregatire – perioada de timp dintre începutul pregătirii mameloanelor până la aplicarea unitatii de muls.

Timpul de atasare – perioada de timp in care unitatea este atasata pe mameloane (vacuum activ).

Procedurile de muls – acțiunile individuale (i.e. trasul primelor jeturi, diparea mameloanelor, ștergerea mameloanelor, aplicarea unității de muls) necesare pentru a mulge o singură vacă.

Rutinele de muls – definesc modul în care un mulgător sau un grup de mulgători desfășoară o anumită procedură de muls la mai multe vaci. Trei rutine de muls sunt predominante si sunt folosite la sălile de muls paralel și bradulet (prin grupare, secvențiale și teritoriale).

Rutina de muls prin grupare – În cadrul rutinei de muls prin grupare, mulgatorul efectuează toate atribuțiile individuale ale procedurii de muls pentru 4-5 vaci. Odată ce operatorul a terminat de pregatit un grup de vaci, acesta se muta la următorul grup de vaci disponibile. Rutinele de muls prin grupare sunt o alternativă la cele secvențiale fără a sacrifica din randamentul salii de muls.

Rutina de muls secvențială – Mulgatorii care folosesc o rutina secvențială împart sarcinile individuale ale procedurii de muls între ei. Operatorii lucrează ca o echipă, urmărindu-se reciproc cum își îndeplinesc sarcinile individuale.

Rutina de muls teritorială – Mulgătorilor le sunt atribuite posturi de muls de ambele părți ale canalului mulgatorilor și operează doar unitățile care le sunt atribuite. Atunci când este folosită o rutina teritorială, mulgătorii nu sunt dependenți de alți mulgători pentru a efectua anumite atribuții. Folosirea rutinelor teritoriale reduce randamentul salii de muls cu 20 – 30% față de rutinele secvențiale.

Cu toate că este greu de stabilit ”cea mai bună” procedură și rutina pentru fiecare fermă în parte, este probabil mai dificil in a-i face pe angajați să înțeleagă și să urmeze recomandările primite din partea conducerii.

Cele două proceduri de muls principale pot fi minimale (pre-muls sau ștergere și aplicare) și complete (dipare mameloane, pre-muls, ștergere și aplicare unitate). Procedurile de muls au un impact asupra numărului de vaci per post per oră. În cazul sălilor de muls paralele și bradulet mari, randamentul este de 5,2 vaci per post per oră atunci când sunt folosite proceduri de muls minimale și de 4,4 atunci când sunt folosite proceduri de muls complete. Numărul de vaci per post per oră scade de la 5,8 la 5,3 atunci când sunt folosite proceduri de muls minimale, față de rutina completă folosită la nivelul sălilor de muls rotative. În cazul sălilor de muls paralel si bradulet mari, procedurile de muls au un impact semnificativ asupra numărului de unități pe care un operator le poate gestiona. Cu o procedura de muls completă un mulgător poate opera 10 unități pe o parte și 17 unități pe o parte atunci când folosește o procedura minimala. Aceste recomandări au fost făcute prin acordarea a 4-6 secunde pentru a efectua trasul primelor jeturi de lapte (pre-mulsul) și aplicarea tuturor unităților pe o parte a sălii de muls în 4 minute.

Legat de gestionarea mulsului, se recomandă tragerea a 2-3 jeturi per mamelon (8-10 secunde) atunci când se efectuează pre-mulsul vacilor pentru a crește stimularea și a obtine o producție mai bună de lapte. Se consideră că sporirea stimulării reduce timpul de atasare. Unele studii sugereaza o scadere a debitului laptelui atunci când vacile care au fost pre-mulse anterior nu au mai fost pre-mulse ulterior. Dacă se implementează acest lucru, producătorii vor trebui să reducă numărul de unități pe care un mulgator îl poate gestiona pe o parte.

Secvențierea acțiunilor individuale ale procedurii de muls este critică.

Sălile de muls rotative

Perioada de intrare (secunde/post), numărul de posturi goale, numărul de vaci care intra la a doua rotatie, numarul de opriri manuale ale rotatiei platformei și mărimea sălii de muls (numărul de posturi) influențează performanța sălilor de muls rotative. Perioada de intrare va determina numărul maxim de vaci care poate fi mulse pe oră. De exemplu, dacă perioada de intrare este de 10 secunde, randamentul maxim va fi de 360 vaci per oră (3600 secunde intr-o oră / 10 secunde per post = 360 vaci per oră). Acest lucru este cunoscut sub numele de randament teoretic.

Randamentul teoretic presupune că sala de muls nu se oprește niciodată, vacile sunt mulse într-o singură rotație și o nouă vacă ocupă fiecare post la intrare. În realitate, există posturi goale, vaci care intră la a doua rotatie și momente când platforma rotativă este oprita.

Pe măsură ce numărul de posturi goale, vaci care intră la a doua rotatie și numărul de opriri crește, randamentul teoretic scade.

Numărul de posturi sau dimensiunea sălii de muls rotative afectează timpul de atasare.

O sală de muls rotativă trebuie să fie suficient de mare pentru a permite mulgerea a aproximativ 90% din vaci într-un singura rotatie a sălii de muls.

SCOPUL PROCEDURILOR DE MULS ȘI FIZIOLOGIA COMPARATIVĂ A EXTRAGERII LAPTELUI

În prezent există, și au existat dintotdeauna, trei scopuri principale ale procedurii de muls:

  • Dezinfecția / curatarea mameloanelor
  • Laptele anormal / Detectarea mastitei clinice
  • Stimularea

Aceste obiective trebuie de asemenea îndeplinite într-un mod care să nu afecteze vaca în mod negativ. Studii recente au subliniat importanța interacțiunii om / vacă în reușita eliberării laptelui și a procesului de muls.

Producătorii de lapte de bună calitate știu ca utilizarea unei metode corespunzătoare de igienizare a ugerului înaintea mulsului și aplicarea uniformă a unităților de muls în stare bună de funcționare sunt foarte importante. Obiectivul managementului mulsului este de a asigura aplicarea paharelor de muls pe vacile calme, cu mameloanele vizibil curate și bine stimulate, recoltarea rapidă și eficientă a laptelui și îndepărtarea unităților de muls la finalizarea mulsului. Aplicarea unui dezinfectant după muls s-a demonstrat de asemenea a fi eficientă în reducerea infecțiilor de mastită.

Cele șapte reguli ale unor proceduri de muls eficiente sunt prezentate pe scurt astfel:

  1. Vacile sunt calme și curate înaintea mulsului.
  2. Vacile sunt grupate în funcție de stadiul infecției (sau mulse într-un mod prin care se evită transferul de agenți patogeni prin unitatea de muls).
  3. Folosirea unei rutine eficiente de pregatire inainte mulsului.
  4. Mameloanele sunt curate și uscate înaintea aplicării unităților de muls.
  5. Unitățile de muls sunt aplicate corespunzător (la momentul potrivit, fără admisie de aer în exces și reglate astfel încât să se așeze în mod egal pe cele patru mameloane).
  6. Unitățile de muls sunt îndepărtate prompt și în mod corespunzător în momentul finalizării mulsului.
  7. Vacile au parte de o îngrijire post-muls corecta (aplicarea unui dezinfectant remanent post-muls, de preferat cu formare de pelicula, pentru a proteja mameloanele pana la inchiderea canalelor mamelonare).

Igienizarea

Concentrația de agenți patogeni din interiorul sau din aproprierea orificiului mamelonar are cel mai mare impact asupra apariției de noi infecții de mastită. Este evident conform literaturii din domeniu cât și cercetărilor consacrate că majoritatea noilor infecții de mastită apar atunci când vârfurile mameloanelor sunt expuse la agenții patogeni din zona de adapost/grajd. Valorile estimative ale numărului de infecții noi care apar în zona adăpostului de animale se situează între 80 și 90%. Igienizarea adăpostului de animale are astfel o influență importantă asupra frecvenței de apariție a infecției de mastită.

Oricum, igienizarea la nivelul vârfurilor mameloanelor în cadrul mulsului ajută la îndepărtarea dejectiilor, noroiului și agenților patogeni care s-au acumulat la nivelul vârfurilor mameloanelor înaintea mulsului și la reducerea numărului de agenți patogeni de la nivelul mansoanelor de muls ce pot fi transferați la alte vaci. Îndepărtarea agenților patogeni de la nivelul pielii mamelonului de două sau trei ori pe zi va reduce de asemenea riscul de infecții dintre mulsori. Procesul de muls joacă de asemenea un rol în îndepărtarea agenților patogeni care se fixează în cheratina ce învelește canalul mamelonar. Aceste puncte sunt ilustrate de rata crescută a infecțiilor de mastită care au loc în anotimpul secetos atunci când mameloanele nu sunt curățate în mod regulat și când învelișul de cheratină din canalul mamelonar nu este îndepărtat și înlocuit.

Laptele Anormal și Detectarea Mastitei Clinice

Există multe dezbateri în comunitatea fermelor de lapte privind necesitatea de a practica trasul primelor jeturi dinaintea mulsului.

Dacă cerințele privind igienizarea mameloanelor sunt îndeplinite, este foarte probabil ca stimularea tactilă sa fie adecvată pentru a produce răspunsul de eliberare a laptelui la majoritatea vacilor. Poate că cel mai important motiv de a trage primele jeturi este de a detecta laptele anormal și alte semne de mastită clinică. Un mod de a reduce transferul de organisme contagioase de la o vacă la alta este de a stabili o ordine de muls în care vacile infectate sunt mulse ultimele (sau cu o unitate de muls separata). Vacile infectate trebuie identificate pentru a implementa această practică. Identificarea vacilor infectate clinic și separarea acestui lapte din tancul principal de lapte poate fi de asemenea un element critic în menținerea unui nivel scazut al celulelor somatice din tancul de racire. Examinarea ugerelor și a laptelui rezultat din tragerea primelor jeturi este cea mai rapidă metodă de a identifica vacile infectate și poate fi singura metodă de detecție în cadrul multor ferme.

Un alt beneficiu al implementării trasului primelor jeturi vacilor este creșterea șanselor ca resturile majore de mizerie să fie îndepărtate din mameloane și că va avea loc o anumită stimulare tactilă ca parte a procesului de pregătire a animalului inaintea mulsului.

Stimularea

Instalatia de muls este un dispozitiv de stimulare foarte eficient. Stimularea tactilă oferită de instalatie este comparabilă cu suptul vițelului sau stimularea manuală. Oricum, instalatia de muls exercita o presiune la nivelul pielii și a țesutului mamelonar. Efectele acestor presiuni fiziologice devin din ce în ce mai neplăcute pe măsură ce unitatea de muls ramane atasata pentru perioade mai lungi din cauza producției crescute de lapte (indeosebi la vacile de productii mari), în caz de supramuls sau o combinație între acestea. Aplicarea unității de muls pe un uger care a avut deja reflexul de ejecție a laptelui poate reduce aceste efecte neplăcute.

Se estimează că 10 până la 20 secunde de stimulare tactilă sunt suficiente pentru a elibera secreția de oxitocină la vacile de productii mari. Timpul de așteptare dintre începerea stimulării mamelonului până la ejecția completă de lapte se întinde de la 60 până la 120 de secunde și depinde de gradul de umplere al ugerului, care, în schimb, depinde de intervalul dintre mulsori și de etapa de lactație. Acest interval de timp dintre eliberarea de oxitocină și ejecția laptelui reprezintă necesarul de timp pentru a transporta hormonul de la creier la uger și pentru ca alveolele mamare să se contracte în totalitate. Oxitocina are timp de înjumătățire de aproximativ 1,5-2 minute. Aceste relații au dat naștere recomandarilor pentru intervalele de pregătire optime.

Conform acestor relații temporale, aplicarea optimă a stimulării manuale ar trebui să includă 10 până la 20 de secunde de stimulare tactilă din momentul primului contact cu vaca, urmată de aplicarea unității de muls la 60 până la 120 secunde după acest prim contact. Stimularea tactilă aplicată imediat înaintea aplicării unității de muls nu va aduce un beneficiu important stimulării. Pentru a profita la maxim de stimularea manuală, primul contact cu vaca ar trebui să includă aplicarea soluției dezinfectante și manevrarea mameloanelor pentru a 1) îndepărta resturile de mizerie și 2) trage primele jeturi pentru a detecta laptele anormal. Este posibil ca unele vaci să nu elibereze lapte în timpul acestui proces de pre-muls, dar încercarea va activa stimularea tactilă la aceste animale care au o nevoie de stimulare ridicată și este foarte probabil să se observe înroșirea sau inflamarea mameloanelor.

Fiziologia comparativă a extragerii laptelui

Laptele este depozitat în două compartimente ale glandei mamare: cisterna (care include mamelonul, cisterna glandei și canalele lactifere mari) și alveolele mamare (canalele lactifere mici și alveolele). Laptele cisternei poate fi eliberat ușor prin supt, muls manual sau mecanic, fără stimulare prealabilă. În schimb, laptele alveolar poate fi eliberat doar dacă are loc ejecția laptelui. Stimulul tactil de la nivelul glandei mamare activează un mecanism neuroendocrin care duce la eliberarea de oxitocină în fluxul sanguin. Oxitocina cauzează contracția celulelor mioepiteliale care înconjoară alveolele, forțând eliminarea laptelui în compartimentul cisternei. Există foarte multe diferențe între specii legate de fiziologia reflexului de ejecție a laptelui.

Reflexul de ejecție a laptelui este un reflex instinctiv care nu este sub controlul conștient al animalului. Suptul, mulsul manual și mecanic sunt cunoscute a cauza o stimulare tactilă suficientă pentru a induce ejecția laptelui.

Față de mulsul manual, mulsul mecanic duce la o concentrație mai slabă de oxitocină eliberată. Intensitatea efectelor stimulării manuale este variabilă, din cauza variației din cadrul diferitelor rase în ceea ce privește răspunsul la stimuli.

Stimularea eficientă de dinaintea mulsului a îmbunătățit performanța de muls a vacilor (valori de vârf și medii mai mari ale debitelor de lapte și scăderea timpului de muls) în comparație cu vacile care nu au beneficiat de stimulare. Din cauza volumului redus de lapte depozitat în uger la sfârșitul lactației, durează mai mult până la ejecția completă a laptelui iar stimularea de dinaintea mulgerii este mai importantă în această perioadă.

Există diferențe mari în ceea ce privește proporția întregii cantități de lapte depozitate în cisternă printre speciile de lapte rumegătoare. În plus, dimensiunea cisternei variază în funcție de intervalul de muls. Vacile din cadrul fermelor de lapte specializate depozitează de obicei 20% din volumul total al cantitatii de lapte in interiorul cisternei, 20% în canalele lactifere și 60% în alveole.

Prin urmare, stimularea de dinaintea mulsului este de o mare importanță pentru eliminarea laptelui prin ejecție iar unitățile de muls ar trebui să fie aplicate doar după începerea răspunsului de ejecție a laptelui.

O altă diferență în ceea ce privește reflexul privind ejecția laptelui este influența stimulilor exteroceptivi (acționați de vederea, mirosul și/sau sunetul vitelului sau a locului de muls). Există câteva indicii ale faptului că stimulii exteroceptivi de obicei se transformă în reflexe de ejecție ”condiționată” a laptelui, în special atunci când se adoptă o rutina de muls regulata.

Multe studii arată că aproximativ 38% din vaci elibereaza oxitocină prin repere vizuale și auditive condiționate, cum ar fi vederea și sunetul sălii de muls.

MONITORIZAREA PERFORMANȚEI UNEI SĂLI DE MULS

Totul se învârte în jurul sălii de muls. Deoarece sălile de muls sunt mijloace fixe, creșterea randamentului va duce la creșterea câștigurilor. Mulsul vacilor timp de 21 - 22 de ore pe zi, în funcție de timpul necesar spălării, reprezintă o exploatare la capacitatea maximă a acestui mijloc.

Câteva exemple de parametri de eficiență specifici:

Vaci per oră (VPO). Numărul total de vaci mulse într-o oră.

Vaci per ora de muncă (VPOM). Numărul de VPO împărțit la numărul total de mulgători.

Lapte per oră (LPO). Cantitatea totală de lapte recoltat într-o oră.

Lapte per ora de muncă (LPOM). Numărul de LPO împărțit la numărul total de mulgători.

Rotatii per oră (RPO). Denumit de asemenea randamentul sălii de muls. Numărul de dăți în care vacile intră și ies din sala de muls într-o oră.

Cel mai bun mod de a evalua eficienta unei proceduri și rutine de muls este prin masurarea specifica a calității laptelui și a sănătății ugerului.

Rezultatele unei proceduri de muls se văd în lapte și în starea mameloanelor și a vârfurilor acestora. Cu toate că există multe moduri de a mulge o vacă, sunt doar câteva metode consacrate de evaluare a sănătatii ugerului.

Dat fiind că angajații au o influență importantă in acest proces, este o provocare găsirea unei modalități de a comunica și de a-i motiva corespunzator.

Scopul fiecărei ferme de lapte ar trebui să fie îmbunătățirea continuă a calității laptelui produs în fermă. Acest lucru nu numai că va asigura faptul că produsul finit va fi unul de bună calitate și acceptabilitate pentru client, dar și că acesta va contribui la creșterea profitului fermei.

Profitul va crește datorită incidenței scăzute a mastitei, costurilor reduse pentru tratamente, cantității mai mici de lapte de aruncat și numărului mai scăzut de vaci care sunt reformate din cauza unor cazuri grave de mastită.

O procedură sau rutina nu va îndeplini nevoile tuturor producătorilor de lapte. Adevăratul test al unei proceduri și rutine de muls este reprezentat la final de rezultatele privind calitatea laptelui, sănătatea ugerelor, și randamentul sălii de muls. Productivitatea este determinată de către oameni, lucru care include calitatea angajaților, nivelul lor de motivație și eficiența managementului.


Review-uri

Log in or register to post comments